Ziua 273…
Continui jurnalul de naufragiat.
Nimic. Liniste in larg, doar pescarusii isi fac de cap deasupra oceanului. In continuare singuri. Azi-noapte am avut parte de furtuna. Groaznic! Coliba ne-a fost distrusa. Noroc cu X, a ridicat-o din nou, in mai putin de o jumatate de zi! Am ajutat si eu la refacerea paturilor si masutei. Ne gandeam la confortul de acasa; aici ne multumim cu pereti de paie si frunze de palmieri, crengi si muschi. Suntem un fel de Robinson Crusoe in varianta moderna. Si suntem doar 2…
Ziua 275…
Deschizand ochii de dimineata… o surprinza! O parte din bagajele de pe vasul de croaziera au fost aduse la mal de curentii oceanici (probabil din cauza furtunii). Printre ele s-a aflat si geamantanul meu cu aparatul foto, trepiedul, lentilele, laptop-ul… Eram sigura ca toate au fost distruse, dar ca norocul, apa nu s-a infiltrat deloc!
Am tras bagajele pe nisip pana la coliba. X a aruncat tot ce era de prisos, zdrobit sau stricat de apa. Cel mai mult m-am bucurat de aparatul de fotografiat… Pozele realizate cu acesta m-au ajutat sa castig nenumarate premii internationale de fotografie artistica.
Desi era intact, X m-a sfatuit sa arunc laptop-ul (un Asus G2PC-7R004), neavand nicio utilitate pe insula aceasta de la capat de lume. I-am replicat aspru ca notebook-ul reprezinta 4.4 kilograme de civilizatie si nu l-as arunca nici daca ar fi o relicva!
Se lasa intunericul, iar eu sunt in continuare captivata de ceea ce am (re)gasit.
Ziua 276…
Abia am inchis ochii azi-noapte. Prin minte mi-a trecut o idee geniala. X este la fel de entuziasmat. Vom construi niste panouri solare, pentru a alimenta cu energie aparatul foto si notebook-ul. Imediat de apucam de treaba!
Ziua 289…
Am reusit! Am construit panourile solare din ce am avut la indemana (X si-a sacrificat ceasul digital… dar totul e pentru supravietuire). Emotii la incarcarea aparatelor electronice. Totul e OK! Sper ca instantaneele (putine, pentru ca am ratacit cardul de memorie) pe care le-am realizat si le voi realiza sa imi aduca un Pulitzer.
Se insereaza. Am pornit notebook-ul. Bateria Li-Ion, 8 celule, 4800 mAh se comporta excelent. Impresionat de display-ul ColorShineWXGA+ TFT, de 17 inchi, cu rezolutie de 1440 X 900 pixeli, X mi-a cerut detalii despre Asus. I-am explicat ca are un procesor T7200 Intel Core 2 Duo, cu frecventa de 2000 MHz…
Pentru prima data in nu stiu cate luni, am ascultat muzica in High Definiton. Niste cantece de la ABBA, ca sa ne aducem aminte de era disco. Am ales sa ne uitam la un film de animatie – nu stiu de ce, dar cele de aventura ne stateau in gat! Chipset-ul video este ATI Mobility Radeon X1700, tipul de memorie VRAM si capactitatea memoriei de 512 MB. X s-a mirat cum de am atatea fisiere stocate in Asus. Cand a auzit ca memoria RAM (DDR2 667Mhz) standard este de 2048 MB, ca hardul cu interfata SATA si cu viteza de rotatie de 5400 rpm are o capacitate de 160 GB, a devenit un fan instant al notebook-ului. Inainte de culcare, mi-am castigat porecla de „IT geek”.
Vreau acasa!
Ziua 302…
Macar daca as avea niste DVD-uri, sa imi transpun fotografiile din aparat! Degeaba, unitatea optica DVD RW Super Multi LightScribe sta nefolosita si mi se rupe sufletul… Dispune de 5 porturi USB 2.0! Nici macar un memory stick nu am gasit intre bagaje… Ce sa mai zic de celelalte porturi: 1 x DVI, 1 x Microphone-in, 1 x Line-out (SPDIF), 1 x VGA, 1 x DVI-D, 1 x IEEE 1394, 1 x RJ-45, 1 x S-Video, 1 x AV-in. Plus un slot de extensie ExpressCard!
X m-a intrebat de ce scriu toate detaliile tehnice in jurnal. Scriu sa treaca timpul, sa nu ma gandesc la cei de acasa, care probabil ne-au dat disparuti pe vecie. Suntem izolati pe o insula a nimanui.
E timpul sa mancam. Avem peste prajit. E meritul lui X, eu nu stiu sa pescuiesc, sa vanez sau sa gatesc. In materie de mancare imi aduc aportul prin colindatul insulei in lung si in lat dupa fructe.
Ziua 334…
Prima insemnare in calitate de fost (!!!) naufragiat. Scriu de pe vas. Ne-au salvat acum doua zile! Vaporul a ajuns din greseala aproape de tarm; o alta furtuna le-a dat peste cap sistemul de navigatie. Ghinionul lor, norocul nostru! De atunci am tot petrecut, de bucurie si emotie. Ne apropiem de primul port. Intr-o ora vom ajunge, spune capitanul. Am inteles ca suntem caz international – disparitia yacht-ului de croaziera a facut inconjurul lumii. Credeau ca eu si X suntem morti.
Am reusit sa imi copiez pretioasele poze pe DVD. Am prins chiar si conexiune la Internet, prin optiunea wireless de la Asus. Voiam sa intru pe un program de chat, sa imi pornesc microfonul si camera web de 1.3 M incorporate, dar am reusit sa scriu doar “Suntem teferi! Venim acasa!”
Notebook-ul Asus Asus G2PC-7R004 este disponibil pe site-ul MarketOnline.ro.
Acest articol a fost scris pentru concursul SuperBlog2008, initiat de PCNews.










