Dimineaţa devreme, o geană de soare răzbate norii deasupra pieţei „Izvoarele” din Baia Mare, care colcăie de comercianţi şi cumpărători deopotrivă. Lumea e gălăgioasă, grăbită. La poartă, muşteriul este întâmpinat de ţăranii ce vând mogâldeţe pufoase cu urechi lungi – iepuraşi – spre deliciul copiilor şi trecătorilor ocazionali.
Bătrâni cu plase din rafie, care trag cărucioare de cumpărături după ei, bunici alături de nepoţi, gospodine agitate – toţi se înghesuie la marfa expusă pe tarabele din tablă şi beton ale pieţei.
Mirosurile de verdeaţă proaspătă îmbie oamenii să ia, măcar de poftă, câteva grămăjoare de leurdă sau câteva legături de ceapă nouă. De altfel, verdeţurile sunt nelipsite din meniul tradiţional de Paşte, mai ales în compoziţia drobului de miel.
Smântâna, laptele, bucăţile mari de caş de oaie şi brânză dulce de vaci îşi aşteaptă degustătorii, însă aceştia întârzie să zăbovească în faţa tarabelor. Comercianţii se plâng de lipsa clienţilor, dau vina pe slaba situaţia economică a ţării. „Altă dată vindeam în câteva ore marfa, acum pot să şed aici toată ziua şi să nu vând aproape nimic”, spune o ţărancă din Chechiş. Vânzătorii din jurul ei o aprobă în unanimitate: „Oamenii s-o domnit, fac cumpărăturile la supermarket. În piaţă nu prea mai vin. Noi lucrăm tăt anul, da’ nu ne dă nimeni importanţă…”, e de părere un bătrânel din Hărniceşti.
Mai încolo, înspre gard, stau frumos înşirate sticle de plastic umplute cu vin de casă. Domnul N.D. întreabă dacă-i acru sau dulce vinul. Are planuri mari pentru meniul Sărbătorii Învierii. „Dacă e acru, îl folosim la friptură. Găteşte nevasta un miel la cuptor de lins degetele… îl stropim din abundenţă cu vin, să-l frăgezească, să-i dea savoare. Dacă-i dulce, îl bem! Îl bem, că ne place mai dulceag.”
În spate sunt câteva rânduri goale de tarabe murdare, semn că totuşi au fost folosite zilele anterioare. Unele încep să fie ocupate de ţăranii care îşi expun cu repeziciune marfa: saci întregi de cartofi, cu coajă de culoare pământie sau roşie. Se sfătuiesc cu „concurenţa” pentru preţuri, grăbindu-se să prindă muşteriii care se opresc, se uită, fac calcule-n minte, pleacă, apoi se opresc la altă tarabă, zăbovesc şi poate cumpără.
Mulţi dintre cei care fac cumpărături în zonă sunt de părere că negocierea face parte din farmecul pieţei. Trebuie şi un dram de noroc ca să găsească vânzători dispuşi să se târguiască. Doamna Anuţa e nemulţumită de atitudinea ţăranilor: „Piaţa-i bună, însă preţurile-s cam mari şi nu prea vor să lase din ele.” Astfel, unii comercianţi îndărătnici aşteaptă visători să vândă, studiind atent posibilii clienţi.
Oamenii sunt presaţi de timp. Trebuie să facă curăţenie, să pregătească meniul pentru Sfintele Paşti, să coacă pasca şi cozonacii. Deşi împovăraţi de grijile cotidiene, se bucură că au mai rămas puţine zile din Post, se bucură de multitudinea de alimente proaspete şi „româneşti” pe care le găsesc în piaţă.
Mercurial pascal
În piaţa „Izvoarele”, preţurile alimentelor a rămas la fel, acum, în ajun de Paşte. S-au scumpit simţitor doar pătrunjelul, ridichile, brânza dulce, ouăle şi miezul de nucă.
Preţuri alimente:
miel 12-18 lei/ kg. (viu)
ouă 0,7-0,8 lei/ buc.
brânză dulce 4-5 lei/ buc.
caş 10-14 lei/ kg.
lapte 2 lei/ l.
smântână
hrean 8 lei/ kg.
ceapă verde 1 leu/ legătură
ceapă uscată 1,5 lei/ kg.
ridchi 2 lei/ legătură
cartofi 1 leu-1.5 lei/ kg.
pătrunjel 5 lei/ legătură
leurdă şi urzici1 leu/ grămadă
miez de nucă 15 lei/ kg.
mac 5-6 lei/ cană
boia de ardei 40 lei/ kg.
Cei care doresc să achiziţioneze un coş din nuiele împletite, au de ales între mai multe modele. Preţurile variază între 8 şi 40 de lei, în funcţie de mărimea acestora.
Iepuraşii în vârstă de 5-6 săptămâni se vând cu 15 lei, iar cei mari cu 35 sau 40 de lei.